duminică, 1 februarie 2009

Daca n-ai fi TU...



Dacă n-ai fi Tu, aș uita ce cântec frumos este viața și m-aș lăsa dusă de vârtejul disperării...Dacă n-ai fi TU, nu aș ști ce înseamnă să trăiești, să mori, sau să iubești. Dacă n-ai fi Tu aș uita că dragostea este pentru divinitate si aș atribui-o doar muritorilor,... și n-aș putea iubi cu-adevarat.

Dar Doamne... TU ESTI și iubesc numai pentru că Tu mi-ai pus în inima acest ceva.
M-am uitat la Tine și mi-am dat seama cum trebuie sa iubesc. Mă înveți să tac, să rabd, să lupt...Am văzut că dragostea e mai mult decât ceea ce vedem la oameni. Dragostea înseamnă timp și dedicare, înseamnă un zâmbet cald sau o încurajare. Dar ce greu e câteodată cu trupul acesta de pământ ce mă trage în jos!

Tu ești și am înțeles că iubirea înseamnă viață și moarte, bucurie și suferință, victorie și înfrângere, speranță și disperare, tăcere și cuvânt...

Dar cum poți să înțelegi iubirea când unii se luptă toată viața să înțeleagă doar ce înseamnă suferința sau tăcerea sau moartea...dar să le înțelegi pe toate? Cum să înțelegi ce înseamnă să iubești?

Iubirea mai este și o țară...pe care mulți nu ajung să o viziteze... o țară cu o limba diferită de toate limbile. Poți să cunoști limbi îngerești și omenești și nu te ajută, o țară in care sacrificile umane pălesc și au prețuri mici, o țară în care chiar toată cunoștința își pierde valoarea și când nu mai ai nimic rămâi doar cu ce ești...

....iubirea e de fapt țara în care cu adevărat rămâi cu ce ești, dacă nu mai poți sa zici, să faci sau să ai...

...dacă n-ai fi TU, nu ar fi nimeni care să mă poarte în mâna Lui și să mă ocrotească așa cum numai TU poți!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu